Este cel putin
ciudata, daca nu absurda, pretentia permanenta oamenilor de a dispune de un “despot
intelept”, dar in acelasi timp de a “submina”
orice fel, dar absolut orice fel de autoritate.
Unei astfel de
atitudini nu-i poti rezerva nici macar un zimbet ingaduitor, tipic atitudinii
infantile a unui copil nevinovat sau a unui psihopat. O astfel de atitudine te lasa mut.
Am incetat de mult
sa mai sper in a gasi oriunde, inclusiv in internet, macar vreo urma a unui mesaj
coerent. Teorii conspirationiste, inerente apocalipse, guverne mondiale care nu
vor decit sa subjuge fiinta umana, lipsa de atitudine, instigatii la proteste
mondiale, etc., etc., etc..
Am afirmat de nenumarate
ori ca societatea actuala a scapat de mult de sub orice control. Am spus de
nenumarate ori ca as sta mult mai linistit daca as sti ca intr-adevar ar exista
vreo posibilitate ca vreo “autoritate mondiala” sa ia in miini “haturile lumii”
si faca “ordine”.
Insa nu ma pot
imbata cu apa rece. Aceasta lume nici macar nu are “haturi”. Aceasta lume s-a
dezvoltat “anarhic” iar acum este mult prea tirziu sa se mai poata schimba ceva
cel putin cu singurele instrumente pe care aceasta lume a fost capabila sa le
inventeze de-a lungul evolutiei sale haotice: instrumentele
politico-economico-militare. Este nevoie vitala de instrumente teoretice noi.
Aceasta lume nu
poate supravietui decit numai si numai atunci cind va invata sa “desfaca” ceea
ce face. Sa “dezinventeze” ceea ce a inventat. Omenirea trebuie sa inventeze “dezinventia”.
Sa “recicleze” nu doar masini. Sa recicleze insasi societatea umana. Sa se “recicleze”
pe sine insasi.
Omenirea trebuie sa
se “defaca” si sa se “refaca” in modele noi, performante, nu in aceleasi modele
vechi, perimate, verificate deja si condamnate de “tribunalul” istoriei ca fiind
“nefunctionale”. Ca si cum am “topi” o masina de epoca pentru a produce din nou
aceeasi masina de epoca, o masina care, evident, va fi o masina “nou nouta” ca “an
de fabricatie” dar va ramine “aceeasi” masina invechita daca nu inventeaza cineva
un “model nou” cu care sa o compare.
Lumea a invatat sa
se apere inventind “razboiul”. Si-a creat institutii militare si tehnici
performante de ucidere in masa. Niciodata insa nu a stiut cum sa mai “scape” de aceste
institutii si de aceste imense arsenale. Iar cind "pericolele" au incetat sa mai existe, Nu a "dezinventat" razboiul ci a inventat "noi pericole".
Lumea a invatat sa
traiasca mai bine inventind “industria” si "productia de bunuri". Iar cind aceasta a devenit mai mult decit suficienta, cind aceasta a devenit "supraproductie", in loc sa "dezinventeze" industria si sa o "reinventeze", si-a consumat toata capacitate ei
intelectuala pentru a inventa "consumul". Si-a creat pentru asta “institutii specializate”: corporative, financiare,
guvernamentale, stiintifice, sociale, etc.. Niciodata insa nu a stiut cum sa
mai scape de aceste institutii si de birocratismul colosal pe care l-au generat
acestea si care nu mai permite nici cea mai mica schimbare, nicaieri in lume. Cind "consumul" a ajuns la limita "biologica" a fiintei umane, in loc sa "dezinventeze" consumul a inventat "consumul cu orice pret". "Distrugerea insasi" a devenit un "bun de larg consum". Bombele trebuiesc "consumate". Odata consumate ele trebuiesc puse la loc, caci altfel cei ce le-au produs nu ar mai avea ce face si ar inceta sa mai "consume". Vor continua deci sa distruga consumind si sa consume distrugind.
Iar problema
fundamentala a acestei civilizatii este aceea ca oricit de “performanta” ar fi
in “ a distruge” tot ce a construit, asta nu inseamna nici pe departe ca a capatat
intelepciunea de a “desface” ce-a facut.
Oricit ne-am imagina scenarii apocaliptice, in care miscarile mondiale de “protest” ar flutura drapeluri victorioase peste ruinele “Wall Street-ului”, in care “guverne oculte” ar extermina nu stiu cite “treimi” din populatia planetei si ar instaura nu stiu ce “ordine mondiala noua”, niciodata nu vom fi capabili sa ne imaginam aceasta ordine in afara instrumentelor “vechi” pe care le avem la dispozitie, in afara conceptelor machiavelice. Pentru ca nu avem "instrumente noi". Pentru ca NU EXISTA aceste instrumente. Nimeni nu s-a preocupat sa le creeze. Nici o “ordine mondiala” nu va fi in aceste conditii “noua”. Nici o miscare protestatara nu va fi capabila sa faca altceva decit sa “distruga”, nu sa “desfaca” si cu atit mai putin sa “puna ceva in loc”. Altceva decit tot ceea ce a distrus. Daca ar fi existat vreo “solutie noua” la "problemele vechi", s-ar fi aplicat ea demult.
Dar nu exista. O
solutie trebuie “cautata”. “Trebuie “creata”. Trebuie “experimentata”. O “solutie”
nu poate veni asa “din senin”. Nu poate veni din “nimic”. O “solutie” nu poate
veni decit din “elementele” acestei lumi, “desfacute” cu grija, pastrate cu grija, nu distruse cu ura si “refacute”
intr-o alta forma si in zone “izolate” de lumea veche. Ori nimeni, absolut nimeni nu se ocupa acum in
lumea asta de asa ceva.
Oamenii graviteaza
bezmetici intre a cere cu disperare o “mina de fier”, un “Hitler” care sa faca “ordine”
in lume si a “distruge” cu perseverenta si nebanuita ura tot ceea ce le sta in
cale.
In Libia si in toata
Africa de Nord oamenii isi "vineaza" cu frenezie “despotii”. Acum citiva ani, nici nu le-ar
fi trecut prin cap asa ceva, asa cum nici romanilor nu le-a trecut prin cap
prin anii ’80 ca vor ajunge vreodata sa-si vada peretii caselor din urbile lor
linistite, ciuruite de gloante si caladrimurile inrosite de singe. In acelasi timp
insa, combatantii din toata Africa de Nord, consuma munitie, beau coca cola, maninca
hamburgheri dar mai ales... cheltuie bani. Iar dupa ce obosesc de vinat “forte
proguvernamentale”, se duc “acasa” unde aprind “lumina”, se spala cu apa calda de la
robinet, si continua sa-si plateasac taxele si serviciile publice pe care le-au
folosit, acelorasi “guverne” pe care le distrug cu atita “patos revolutionar”.
Si ca sa se duca sa-si plateasca taxele si serviciile publice, pasesc pe trotuarele acelorasi strazi
pe care cu numai citiva ani in urma, ardeau “drapele americane” si jurau credinta despotilor care-i indemnau atunci sa faca asta. Conduc "masini moderne", de care cu numai citeva zeci de ani in urma nici macar nu auzisera.
In Londra, stirile
ne vorbeau mai deunazi ca oamenii dau foc la tot ceea ce le iese in fata. In
acelasi timp insa, se folosesc pentru asta de laptop-uri, de retele sociale, de
telefoane mobile, beau coca cola sau alcool, fumeaza tigari, iar cind obosesc
de atita “dat foc”, se urca in niste “masini”, alimentate cu “benzina” si se duc
in niste “case” carora nu le dau foc, pentru ca sint "ale lor" si se odihnesc,
beneficiind de gaz natural, curent electic si apa de la robinet.
In America, sau
Spania, sau Grecia, si nu peste multa vreme in toata lumea, oamenii viseaza sa
danseze peste ruinele institutiilor guvernamentale sau financiare, blocind tot ceea ce mai functioneaza inca. Chiar si un copil ar fi hotarit, cindva, sa transfere toata productia mondiala in China in fata unui scenariu atit de apocaliptic.
In "lumea civilizata", in "Lumea Intiia", oamenii s-au obijnit sa "consume" si s-au "dezobijnuit" sa "produca". Le-a placut foarte tare asta, (cui nu i-ar palce?) si cind nu au mai avut bani de pe urma muncii lor productive, au cerut "bani cu imprumut". Sigur, au venit "emigranti" ca sa munceasca-n locul lor. I-au platit si pe acestia tot cu "bani de imprumut". Iar acum, i-a lovit pe toti "amnezia" si nu mai stie nimeni "cui" sint datoare bancile si statele lumii. Inca odata, in loc sa "dezinventeze" consumul cu orice pret", oamenii au inventat "consumul pe datorie". Iar cind li se cere sa "plateasca datoria", au “identificat” din
nou dusmanul... a nu stiu cita oara de-a lungul istoriei. Acuma nu mai sint “burghezii” lui Lenin si nici “evreii” lui Hitler, sau vreo alta “rasa”. Acuma sint “bancherii” si “speculantii”
de pe Wall Street. Acuma sint “marile corporatii” si “dolarul” insusi. Pentru
ca cineva le-a “indicat” acest dusman. De parca acesti “dusmanii ai popoarelor” actuale, ar avea vreo “personalitate”. De parca vreunul macar din acesti “dusmani”, ar putea
fi “identificat” in carne si oase. Pare ca niciodata Cervantes nu a fost mai
actual decit acum.
Oamenii si-au
propus sa “dea foc lumii”, pentru ca li s-a parut "corect" cind li s-a "sugerat" sa faca asta prin "puterea exemplului" unor "huligani" de meserie, remunerati pe state de plata pentru huligania lor "revolutionara", pina cind “sobolanii” vor iesi afara si vor da
socoteala. Dar "cine" este dusmanul? Cu cine se vor “bate” insa pentru "drepturile lor"? In special dreptul "fundamental" de "a consuma", oricit, "pe datorie"? Cu “morile de vint”? Nuuu. Evident,
cu “vecinii” lor din aceleasi orase, “deghizati” insa in “politisti” sau in “soldati”
sau in “functionari de banci”, etc.. (Un razboi al “oamenilor, sau al “etichetelor”?)
In acelasi timp insa, ei “oamenii”, dar TOTI oamenii, se folosesc de aceleasi
ultime inventii tehnologice, beau aceleasi coca cola sau alcool, maninca
aceiasi hamburgheri, beneficiaza de
aceleasi servicii publice, dar mai ales... cheltuie aceiasi bani pe care ii
dezaproba cu atita ura, si si-si consuma tot restul timpului vietii lor pentru
a-i obtine... cu orice “pret”. Chiar si cu pretul "vietii". A vietii "altora", evident.
Nimeni, nicaieri,
nu si-a imaginat nici macar o secunda, ca actiunile lor, nu pot conduce decit
la o lume fara laptop-uri, internet, telefoane mobile, coca cola, gaz natural
curent electric sau benzina, daca actiunile lor ar putea avea vreun oarecare
succes. Nu numai ca nu vor mai putea consuma "in exces". Nu vor mai putea consuma nici macar pentru a "supravietui".
Nici ei si nici
institutiile corporative, militare, financiare, guvernametale sau informative, oculte sau neoculte, care instiga si finanteaza astfel de activitati si care
se intrec in a inventa scenarii cit mai “apocaliptice” si teorii cit mai “conspirationiste”
si-n a bombarda mediatic cit mai eficient masele cu ele. Singurul lucru de care
au fost in stare insa “bogatii lumii” si "factorii de raspundere", a fost sa se “asigure”, inconjurindu-se de"averi", de “armate private” de mercenari, in fata unor vremuri ale lui “scapa cine poate”,
sperind ca astfel, ei vor “putea” scapa.
Indiferent insa de
“cine” si “cum” va “scapa” din asta, mai devreme sau mai tirziu, cineva,
undeva, va intelege ca mergind pe aceleasi “cai gresite”, nu va putea ajunge
decit la acelasi deznodamint. Ca daca “a scapat”, a scapat doar... din
greseala. Ca nu a fost decit o “intimplare”. Ca “disolutia” nu este si nu poate
fi niciodata “o solutie”. Ca “despotia” oricit ar fi de “inteleapta” nu poate decit sa “dezbine” pentru "a conduce” si nu poate conduce decit spre o aceeasi “anarhie
absoluta”, iar “anarhia” oricit de “absoluta” ar fi ea, nu poate decit sa
reclame o “despotie inteleapta”. Ca aceste concepte, se invirt intr-un cerc
vicios perpetuu si ne-au facut sclavii lor. Sintem sclavii propriilor noastre
concepte, si nicidecum ai vreunui “guvern mondial”. sau ai “altor oameni”.
Sintem sclavii
propriilor noastre minti. Si-atit.
Exact acelasi mesaj a fost propovaduit si de comunisti si de national-socialisti. Dezinventia, faurirea lumii noi, etc, stim cu totii unde au dus. Iti trebuie mai mult de un creier si lungimea unei vieti ca sa poti scoate o solutie "mai buna" decat ce s-a incercat pana acum. Doar sa studieze cineva cu atentie istoria teoriei formelor de guvernare, care isi are radacinile adanc infipte in antichitate (vezi filosofii greci, chinezi, etc), si i-ar lua o viata. Uitand sau neglijand istoria, vrand nevrand, o vom repeta.
RăspundețiȘtergere